IUBIRE, UCIGAS BLESTEM
Sunt obosit in suflet si suspin,
De-atata greu ce vine de departe,
Mi-e plina cupa iarasi de venin,
De vise si iluzii destramate…
Si de va fi sa ma-nteleaga dorul,
Si de va fi sa mor pe la chindie,
Sa ma jeleasca tremurand izvorul,
Si prea frumoasa mea din poezie…
Si dac-o fi sa mor in asta noapte,
Sa nu ma plangetei voi, ce m-ati urat,
Eu am crezut in versuri si in soapte,
si-asa voi crede chiar si in mormant...
Pe fila profanata de cuvinte,
Aievea vad monarhii care mor,
Si-as vrea sa stiu din ce Vulcan fierbinte,
Se trage azi, nefericirea lor…
Ma doare pieptul de atata chin,
Si inima mi-e piatra grea de moara,
Dar tu, iubito, ultimul suspin,
Sa re-ntregesti iubirea milenara…
Si din vulcanul care fierbe-n mine,
Va mai erupe poate, un poem,
Ce-l inchina-voi astazi pentru tine,
Iubirea mea, tu ucigas blestem…
2001
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu