emanuel iacob

                   Lui Marin Sorescu

Si trebuia sa poarte un nume,

Prin lumea lui Shakespeare, ca Hamlet si Lear,

Dar pentru actori ce rost are un nume,

Cand viata-I satira, poemul delir…

Cand ceasul pe moarte si-a dat rasuflarea,

Luceafarul noptii s-a scurs pe pamant,

L-a reanviat cu piatra cu marea,

Printr-o minune ce-I zicem, cuvant…

El trebuia sa poarte un nume,

De-aceea i-am dat o raza din noi,

Plecat pe o clipa in lumea de glume,

Sperand sa revina candva inapoi…

                                        1997