marți, 4 aprilie 2017

emanuel iacob



                                 BATRANUL




Prea garbovit te vad trecandu-ti anii,
Si intristat cu ochii tai  cuminti,
Astept sa-mi spui povestea din cazanii,
Din veacul tau, pierdut prin suferinti....


As vrea sa stiu cum ai trecut prin toate,
Sa consemnez in tristul meu poem,
Acum cand stiu ca inca se mai poate,
Sa uiti, sa-ngropi, statornicul blestem....


Uitat demult, tu tot mai duci povara,
Si ranile te dor si s-au deschis,
Dar an de an te-alina primavara,
Cu flori de mar, pe parul tau cel nins…
                                  


                                     2002

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu